

Puternic parfumat, bujorul este o planta rezistenta, cu viata lunga, disponibila intr-o mare varietate de nuante, avand perioada de inflorire din primavara tarzie pana la inceputul verii.
Bujorii formeaza tufe dese, cu frunze lucioase, de un verde inchis, care raman atractive chiar si toamna, fara flori.
Bujorul este o planta care are nevoie de soare cel putin 6 ore pe zi pentru a inflori si a se dezvolta corespunzator. In semiumbra va inflori mai putin iar la umbra nu va supravietui. Rezista bine la toata gama de temperaturi specifica climatului din Romania.
La bujor inflorirea are loc la sfirsitul lui mai - inceputul lui iunie. Tufa se ofileste in fiecare toamna si resturile moarte trebuie inlaturate. In primavara urmatoare tufa va creste de la zero.
Solul trebuie sa fie bogat si afinat. In momentul plantarii trebuie adaugat compost sau gunoi de grajd mai vechi de un an.
Bujorul are nevoie in perioadele secetoase de o udare profunda (2-3 galeti de apa la fiecare tufa, turnate incet pentru a fi absorbite in profunzime).
Toamna sau primavara devreme se sapa la radacina si se extrag bucati cu cel putin un mugur. Acesta se ingroapa la 5cm adincime. Planta obtinuta din aceste radacini va incepe sa infloreasca abia din al treilea an, dupa plantare.
Florile ofilite se inlatura imediat, deoarece producerea de seminte va afecta inflorirea din anul urmator.
Atentie! Bujorului nu ii priesc interventiile la radacina, asa ca operatia trebuie facuta cu atentie pentru a perturba cit mai putin planta. Inmultirea prin seminte este anevoioasa.
Bujorul trebuie plantat la distanta rezonabila de pomi, deoarece isi dezvolta un sistem viguros de radacini iar acestea pot intra in competitie cu radacinile pomilor. Daca, inainte de inflorire, se pastreaza doar mugurii terminali si se inlatura cei laterali, florile vor fi mai mari.
Bujorul este prin excelenta o planta rustica, asa explicadu-se si faptul ca se mentine si in momentul de fata in stare salbatica in Asia, Europa si America, de cateva mii de ani.
La noi, in mai multe zone ale tarii, sunt protejati prin lege, iar in perioada infloririi se tin adevarate serbari campenesti traditionale, in semn de respect pentru nobletea si tenacitatea lor.
Sunt specii si varietati de talie mica, mijiocie sau arbustiforme, cu flori parfumate inconfundabil, simple sau involte(batute), acoperind o paleta larga de culori si nuante de la alb, rosu, purpuriu, roz, galben, pana la violet.
Exista, de asemenea, si soiuri cu flori bicolore. Indiferent de tipul de floare, bujorul face o prezenta buna in orice gradina si mai ales intr-una conceputa rustic.
Cu toate acestea, cel mai adesea dupa ce se trece, bujorii sunt neglijati ori din uitare, ori din necunoastere. Este totusi o situatie fericita, fiindca uneori sunt pur si simplu mutilati la inflorire sau dupa trecerea florilor, avand totusi pretentia de a ne delecta cu splendoarea lor si in anii urmatori.
Tehnica de cultura poate fi aplicata de oricine cu un minim efort:
1. Amplasati tufele de bujori in pozitii luminate din plin sau, in caz de forta majora, in locuri semiumbrite, dar aerisite.
2. Solul cel mai bun pentru ei este cel argilos imbogatit cu mranita bine putrezita, cu un drenaj normal, fara apa stagnanta.
3. Mentineti solul din jurul tufelor liber si afanat; se poate face macar periodic, daca nu in permanenta.
4. Fertilizati anual cu mranita sau pamant de frunze bine descompuse - plantele se vor fortifica, devenind mai rapid puternice si chiar daca veti avea probleme cu aparitia unui procent mai mare de buruieni, merita efortul.
5. Cat sunt inca in faza de boboci, instalati sisteme de sustinere a tijelor florale care se apleaca pana la pamant de greutate. Un suport elegant si eficient poate fi confectionat dintr-un inel metalic cu doua picioruse fixate in pamant.
6. Udarea rationala nu trebuie neglijata nici in cursul verii si mai ales in iulie-august, cand plantele isi formeaza mugurii florali incipienti pentru anul urmator.
7. Nu deranjati radacinile de bujori decat la 4-5 ani de la plantare si numai daca este o necesitate, pentru ca inflorirea va avea de suferit un timp indelungat atat cantitativ, cat si calitativ. Daca doriti despartirea tufei si inmultirea ei, atunci este de preferat ca aceasta operatiune sa o faceti toamna, in septembrie-octombrie, cu mare atentie la mugurii subterani, destui de fragili.
Fiecare radacina recoltata pentru inmultire trebuie sa alba cel putin un asemenea mugure bine dezvoltat. Plantarea nu o veti face mai adanc de 5-10 cm, nici chiar in zonele mai geroase, deoarece genereaza intarzierea infloririi cu 2-4 ani. Unde este cazul, dupa plantare, veti face o musuroire usoara cu mranita sau pamant de frunze, iar primavara se niveleaza la loc.
8. Nu taiati sub nici o forma frunzisul bujorului dupa inflorire; daca tufa este bine ingrijita, frunzele sunt chiar estetice mult timp, iar hranirea radacinilor este asigurata continuu, fortificand planta. Puteti inlatura numai tijele uscate si portiunile ofilite sau rupte.